CENTROMÉR, centromere, s. n. (Biol.) Regiune din cromozom unde se inserează brațele cromatidelor. – Din fr. centromère.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTROMÉR s. n. regiune prin care cromozomul se atașează de fibrele fusului în timpul diviziunii celulare. (< fr. centromère)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

centromér s. n., pl. centromére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

CENTROMER (‹ fr.) s. m. (GENET.) Porțiune a cromozomului prin care acesta se prinde de fusul nuclear de diviziune în timpul mitozei sau meiozei. Poate fi punctiform și localizat într-o strangulare inelară a cromozomului sau difuz, ca la majoritatea plantelor și insectelor. Poziția lui permite diferențierea tipurilor de cromozomi. Sin. cinetocor.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink