3 definiții pentru centralită
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
centralită sf [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr centralite ] Derivat al ureei, folosit ca gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi.
CENTRALITĂ s.f. Derivat al ureei, folosit ca gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. [< fr. centralite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CENTRALITĂ s. f. derivat al ureei, gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. (< fr. centralite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: centralită
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
centralităsubstantiv feminin
- 1. Derivat al ureei, folosit ca gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. DN
etimologie:
- centralite DN