3 intrări
20 de definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CENOZOIC s. n., adj. (Geol.) Neozoic. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. cénozoïque.
cenozoic, ~ă [At: DN3 / P: ~zo-ic / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cénozoïque] 1-2 sn, a (Care ține de) neozoic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CENOZOIC subst., adj. (Geol.) Neozoic. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. cénozoïque.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CENOZOIC s.n. v. cainozoic.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CENOZOIC, -Ă adj., s. n. (din) neozoic; cainozoic. (< fr. cénozoïque)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CAINOZOIC, -Ă, cainozoici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. (Geol.) Neozoic (1). 2. Adj. Care se referă la cainozoic (1), care aparține cainozoicului. [Pr.: ca-i-no-zo-ic] – Din fr. caenozoïque, engl. cainozoic.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cainozoic sn [At: DN3 / P: ca-i~, ce-no-zo~ / E: fr caenozoïque, eg cainozoic] Neozoic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAINOZOIC, -Ă, cainozoici, -ce, s. n. adj. 1. S. n. (Geol.) Neozoic. (1). 2. Adj. Care se referă la cainozoic (1), care aparține cainozoicului. [Pr.: ca-i-no-zo-ic] – Din fr. caenozoïque, engl. cainozoic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viorelgrosu
- acțiuni
CAINOZOIC s. n. Perioadă geologică formată din erele terțiară și cuaternară. [Pr.: ca-i-no-zo-ic] – După fr. caenozoïque.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CAINOZOIC s.n. Neozoic. [Pron. ca-i-no-zo-ic, var. cenozoic s.n. / cf. caenozoïque, engl. cainozoic, rus. kainozoiskii < gr. kainos – nou, zoe – viață].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAINOZOIC, -Ă adj., s. n. cenozoic. (< engl. cainozoic)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CAINOZOIC n. Eră geologică, care cuprinde timpul de la sfârșitul mezozoicului până în zilele noastre; neozoic. [Sil. ca-i-] /<fr. caenozoïque, engl. cainozoic
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cenozoic adj. m. (sil. -zo-ic), pl. cenozoici; f. sg. cenozoică, pl. cenozoice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cainozoic2 (desp. cai-, -zo-ic) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cainozoic2 (cai-, -zo-ic) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cainozoic s. n. (sil. cai-, -zo-ic)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CAINOZOIC adj., s. v. neozoic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CAINOZOIC adj., s. (GEOL.) neozoic. (Straturi ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CENO-3 (CAINO-) „recent, nou”. ◊ gr. kainos „actual, nou” > fr. caeno- și céno-, engl. caino- și ceno-, it. ceno- > rom. ceno- și caino-. □ ~genetic (v. -genetic), adj., 1. Care dispare în perioada adultă. 2. De origine recentă; ~geneză (v. -geneză), s. f., obținerea unor caractere recente în urma schimbării condițiilor de mediu; ~zoic (v. -zoic), s. n., neozoic*.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CENOZOIC, eră care include ultimele 65 de mil. de ani, între sfîrșitul Cretacicului și Actual. Asociații de floră și faună ale C. prezintă caractere asemănătoare celor din prezent. În C. a continuat desfășurarea ciclului geotectonic alpin care a condus, prin faze tectogenetice succesive, la consolidarea unor noi catene orogenetice și la realizarea configurației geografice actuale. Sin.: Cainozoic, Neozoic.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: cai-no-zo-ic
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cenozoicsubstantiv neutru cenozoic, cenozoicăadjectiv
etimologie:
- cénozoïque DEX '09 DEX '98 MDN '00
cainozoicsubstantiv neutru
etimologie:
- caenozoïque DEX '09 DEX '98 DN
- cainozoic DEX '09 DEX '98 DN