CÉMBALO s. n. Clavecin; clavicembal. – Cuv. it.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CEMBÁLO s.n. 1. (Ant.) Instrument muzical de percuție compus din două talere. 2. Instrument cu claviatură asemănător clavecinului; spinetă, cimbal (1). [Pl. -ouri. / < it. cembalo].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CEMBÁLO s. n. clavecin. (< it. cembalo)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CÉMBALO s. v. clavecin.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cembálo s. n., pl. cembalóuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink