8 definiții pentru «celenterat»   declinări

CELENTERÁT, celenterate, s. n. (La pl.) încrengătură de animale inferioare, de obicei marine, care au corpul cu pereții alcătuiți din două straturi de celule și cu o cavitate digestivă în interior; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. ◊ (Adjectival) Meduza și coralii sunt animale celenterate. - Din fr. coelentérés.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CELENTERÁT ~e n. 1) la pl. Încrengătură de animale inferioare acvatice cu corpul în forma de săculeț sau de clopot (reprezentanți: coralul, meduza, hidra etc.). 2) Animal din această încrengătură. /<fr. coelentérés
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CELENTERÁT, celenterate, s. n. (La pl.) Încrengătură de animale inferioare, al căror corp este redus la un sac prevăzut cu un orificiu înconjurat de tentacule; (și la sg.) animal făcând parte din această încrengătură. ◊ (Adjectival) Meduza și coralii sunt animale celenterate. – După fr. coelentérés.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

celenterát s. n., pl. celenteráte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*celenterát, -ă adj. și s. (vgr. kotlos, cav, și énteron, intestin). Zool. N. pl. (subînț. animal). Animal cu o singură cavitate, care reprezentă [!] prima cavitate digestivă formată direct din oŭ, ca polipiĭ (idra, meduza, coraliŭ, gorgona și sifonoforiĭ): celenteratele formează o ramură a regnuluĭ animal. – În ainte [!] se zicea zoofit.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CELENTERÁTE s.n.pl. Încrengătură de animale inferioare, cu corpul în formă de sac prevăzut cu un orificiu înconjurat de numeroase tentacule; (la sg.) animal din această încrengătură. [Sg. celenterat. / < fr. coelentérés, cf. gr. koile – cavitate, enteron – intestin].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CELENTERÁTE s. f. pl. încrengătură de animale inferioare acvatice, cu corpul în formă de sac cu un orificiu înconjurat de numeroase tentacule. (< fr. coelentérés)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CELENTERAT (‹ fr. {i}; {s} gr. koilos „scobit” + enteron „intestin”) s. n. (la pl.) Încrengătură de metazoare marine, rar dulcicole, care au fie o cavitate digestivă simplă și trăiesc libere sau fixate (hidrozoarele = hidrele), fie o cavitate digestivă închisă și pot fi libere (scifozoarele = meduzele) sau fixate (antozoarele = coralii). Au corpul saciform, cu un ectoderm sensibil (epiderma, situată la exterior) și un endoderm cu rol digestiv (care îl căptușește pe primul), un singur orificiu diferențiat, fie bucal, fia anal, tentacule cu celule urticante; se reproduc prin ouă sau înmugurire și formează deseori colonii.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink