2 intrări
29 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (6)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CELEBRA, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc. – Din fr. célébrer, lat. celebrare.
CELEBRA, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc. – Din fr. célébrer, lat. celebrare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
celebra v [At: URICARIUL X, 375 / Pzi: ~rez / E: fr célébrer, lat celebrare] 1 A săvârși, cu solemnitate, un act de însemnătate publică sau privată. 2 (Spc) A oficia o căsătorie. 3 A sărbători, în mod public și cu pompă, un eveniment memorabil. 4 A proslăvi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CELEBRA, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvîrși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. Ofițerul stării civile a celebrat căsătoria tinerilor. ◊ (Poetic) Lumea veselă tresare, mii de glasuri sunătoare Celebrează însoțirea naturii cu mîndrul soare. ALECSANDRI, P. III 58. 2. A sărbători un eveniment însemnat. V. prăznui. Astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! ALECSANDRI, P. A. 140.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CELEBRA, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvîrși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători un eveniment însemnat. – Fr. célébrer (lat. lit. celebrare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CELEBRA vb. I. tr. 1. A săvîrși solemn un act însemnat, important; a oficia. 2. A sărbători (un eveniment, o dată memorabilă). 3. A proslăvi. [< fr. célébrer, cf. it., lat. celebrare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CELEBRA vb. tr. 1. a săvârși solemn un act important; a oficia. 2. a sărbători (un eveniment). 3. a proslăvi. (< fr. célébrer, lat. celebrare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A CELEBRA ~ez tranz. 1) (acte publice sau private) A înfăptui cu solemnitate; a oficia. 2) (evenimente importante, zile memorabile) A marca în mod solemn; a serba; a sărbători. ~ ziua declarării suveranității republicii. /<fr. célébrer, lat. celebrare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
celebrà v. 1. a lăuda cu entuziasm: 2. a sărbători cu solemnitate.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CELEBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Renumit, vestit, ilustru. – Din fr. célebre, lat. celebris.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CELEBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Renumit, vestit, ilustru. – Din fr. célebre, lat. celebris.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
celebru, ~ră a [At: HASDEU, I. C. 6 / Pl: ~ri, ~re / E: fr célèbre] (D. persoane) Al cărui nume este pretutindeni cunoscut și lăudat Si: ilustru, faimos, preamărit, proslăvit, renumit, vestit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CELEBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Care, prin însușirile sale deosebite, a căpătat mare faimă și este cunoscut de toată lumea; renumit, vestit. V. ilustru. În ce privește pescuitul, tata... practicase și dumnealui, la vîrsta potrivită, această îndeletnicire, la Iazul lui Beldiman... Drumul care ducea la acea baltă celebră avea un nume simbolic: Șoseaua Trei-Calici. SADOVEANU, N. F. 51. Visam să devin o pianistă celebră... să cutreier lumea întreagă, dînd concerte. CAMIL PETRESCU, T. II 96.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CELEBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Renumit, vestit. – Fr. célebre (lat. lit. celebris, -e).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CELEBRU, -Ă adj. Cunoscut de foarte multă lume pentru calități excepționale; renumit, vestit, ilustru. [< fr. célèbre, cf. it. celebre, lat. celeber].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CELEBRU, -Ă adj. cu faimă, renumit, vestit, reputat, ilustru. (< fr. célèbre, lat. celeber)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CELEBRU ~ă (~i, ~e) 1) Care este foarte vestit prin calitățile sale, prin realizările sale; ilustru. Cântăreț ~. [Sil. -le-bru] /<fr. célébre, lat. celebris
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
celebru a. faimos, renumit, vestit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*celebréz v. tr. (lat. célebro, -áre). Laud mult, glorific: a celebra o națiune, un eroŭ. Sărbez: a celebra Paștele. Oficiez solemn: a celebra o căsătorie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*celébru, -ă adj. (fr. célèbre, d. lat. céleber). Faĭmos, renumit, vestit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
celebra (a ~) (desp. -le-bra) vb., ind. prez. 1 sg. celebrez, 3 celebrează; conj. prez. 1 sg. să celebrez, 3 să celebreze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
celebra (a ~) (-le-bra) vb., ind. prez. 3 celebrează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
celebra vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. celebrez, 3 sg. și pl. celebrează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
celebru (desp. -le-bru) adj. m., pl. celebri; f. celebră, pl. celebre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
celebru (-le-bru) adj. m., art. celebrul, pl. celebri, art. celebrii; f. celebră, pl. celebre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
celebru adj. m. (sil. -bru), art. celebrul, pl. celebri, art. celebrii; f. sg. celebră, g.-d. art. celebrei, pl. celebre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CELEBRA vb. 1. v. aniversa. 2. a oficia, a săvârși. (~ o căsătorie.) 3. v. oficia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CELEBRA vb. 1. a aniversa, a prăznui, a sărbători, a serba, a ține, (înv. și reg.) a prăznici. (~ 25 de ani de căsătorie.) 2. a oficia, a săvîrși. (~ o căsătorie.) 3. (BIS.) a oficia, a săvîrși, a sluji. (~ liturghia.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CELEBRU adj. faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit, (înv. și pop.) mărit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hireș, (înv.) norocit, (grecism înv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) strălucit, (rar fig.) strălucitor. (Un ~ savant.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CELEBRU adj. faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit, (înv. și pop.) mărit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hireș, (înv.) norocit, (grecism înv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) strălucit, (rar fig.) strălucitor. (Un ~ savant.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Celebru ≠ necunoscut
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ce-le-bra
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- silabație: ce-le-bru
adjectiv (A96) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
celebra, celebrezverb
- 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Ofițerul stării civile a celebrat căsătoria tinerilor. DLRLC
- Lumea veselă tresare, mii de glasuri sunătoare Celebrează însoțirea naturii cu mîndrul soare. ALECSANDRI, P. III 58. DLRLC
-
- 2. A sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! ALECSANDRI, P. A. 140. DLRLC
-
- 3. Proslăvi. DNsinonime: proslăvi
etimologie:
- célébrer DEX '09 DEX '98 DN
- celebrare DEX '09 DEX '98 DN
celebru, celebrăadjectiv
- 1. Ilustru, renumit, reputat, vestit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: ilustru renumit reputat vestit antonime: necunoscut
- În ce privește pescuitul, tata... practicase și dumnealui, la vîrsta potrivită, această îndeletnicire, la Iazul lui Beldiman... Drumul care ducea la acea baltă celebră avea un nume simbolic: Șoseaua Trei-Calici. SADOVEANU, N. F. 51. DLRLC
- Visam să devin o pianistă celebră... să cutreier lumea întreagă, dînd concerte. CAMIL PETRESCU, T. II 96. DLRLC
-
etimologie:
- célebre DEX '09 DEX '98 DN
- celebris DEX '09 DEX '98 DN