ceír, V. ceair.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ceaír n., pl. urĭ (turc. čair). Cîmp de pășune îngrădit. Meh. Pomet în dosu caseĭ. – În Mold. nord cier, maĭ vechĭ și ceir.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink