10 definiții pentru «cecitate»   declinări

CECITÁTE s. f. Absență a vederii datorită unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ale căilor nervoase sau ale centrilor vederii; ablepsie, orbire. ◊ Cecitate psihică = pierdere a capacității de recunoaștere a obiectelor cu ajutorul văzului. Cecitate verbală = pierdere a capacității de a citi sau de a înțelege sensul limbajului scris; alexie. Cecitate nocturnă = hemeralopie. — Din fr. cécité, lat. caecitas, -atis.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CECITÁTE s. f. Absență a vederii datorită unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ale căilor nervoase sau ale centrilor vederii; ablepsie, orbire. ◊ Cecitate psihică = pierdere a capacității de recunoaștere a obiectelor cu ajutorul văzului. Cecitate verbală = pierdere a capacității de a citi sau de a înțelege sensul limbajului scris; alexie. Cecitate nocturnă = hemeralopie. – Din fr. cécité, lat. caecitas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

cecitáte s. f., g.-d. art. cecitắții
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CECITÁTE s. (MED.) 1. ablepsie, orbire. 2. cecitate diurnă = hemeralopie, (pop.) orbul găinilor; cecitate verbală = alexie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CECITÁTE f. med. Lipsă a vederii; ablepsie; orbire. ~ nocturnă. ◊ ~ psihică boală caracterizată prin incapacitatea bolnavului de a recunoaște obiectele cu ajutorul văzului. ~ verbală incapacitatea de a citi sau de a înțelege cele scrise; alexie. /<fr. cecïté, lat. caecitas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CECITÁTE s.f. Lipsă de vedere; orbire. ◊ Cecitate verbală = pierdere a capacității de a citi sau de a înțelege sensul limbajului scris. [Cf. fr. cécité, lat. caecitas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CECITÁTE s. f. 1. slăbire a capacității vizuale; orbire. ♦ ~ psihică = pierdere a capacității de a recunoaște obiectele cu ajutorul văzului; ~ verbală = alexie. 2. (fig.) orbire intelectuală. (< fr. cécité, lat. caecitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CECITÁTE s. f. (Rar) Starea celui lipsit de vedere. – Fr. cécité (lat. lit. caecitas).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cecitáte s. f., g.-d. art. cecității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cecitáte f. (lat. caecitas, -átis, d. caecus, orb). Orbire, starea celuĭ orb.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink