ceaslov sn [At: (a. 1715) ANTIM, ap. DA / V: ~sclov, ~soslov / Pl: ~oave, (rar) ~uri / E: vsl часлов ] 1 (Bis) Carte rituală care cuprinde rugăciunile și cântările ce se execută la anumite ore Cf ceas (46) Si: orologier, orologhion. 2 Carte bisericească ce servea drept abecedar copiilor la școală. 3 (Îvr; îe) A(-și) face capul ~ A-și încărca memoria cu multe cunoștințe Si: a(-și) face capul calendar Cf calendar.

CEASLOV, ceasloave, s. n. Carte bisericească rituală care cuprinde rugăciunile și cîntările ce se rostesc la anumite ore și care servea înainte vreme și ca abecedar sau carte de citire pentru copii la școală. Îmbătrînise, văduvise și sta mai mult la izvorul Iablanicioarei... mîngîindu-și bătrînețele cu un ceaslov bisericesc. GALACTION, O. I 157. Așa vă treceți, bieți bătrîni, Cu rugi la preacurata. Și plînge mama pe ceaslov, Și-n barbă plînge tata. GOGA, P. 33. Țineam ceaslovul deschis, și, cum erau filele cam unse, trăgeau muștele și bondarii la ele, cînd clămpăneam ceaslovul, cîte zece-douăzeci de suflete prăpădeam deodată. CREANGĂ. A. 4. Am însămnat în ceaslov, m-am cununat spre sfinții Aftanase și Chirilă. ALECSANDRI, T. I 349. ◊ Expr. (Învechit) A(-și) face capul ceaslov = a(-și) încărca memoria, a(-și) face capul calendar. Vorbesc puțin și ascult mult, adică îmi fac capul ceaslov. FILIMON. C. 222. – Pl. și: ceaslovuri. – Variantă: ceasoslov (KOGĂLNICEANU, S. 80) s. n.

CEASLOV, ceasloave, s. n. Carte bisericească cuprinzînd anumite rugăciuni și cîntări și care servea cîndva și ca abecedar. [Var.: ceasoslov s. n.] – Slav (v. sl. časoslovŭ).

CEASLOV ~oave n. Carte care cuprinde rugăciuni și cântări religioase pentru diferite ceasuri ale zilei. /<sl. țasoslovu

ceaslov n. carte de rugăciuni pentru diferitele ceasuri de peste zi. [Slav. ČASLOVŬ].

ceaslóv n., pl. oave (vsl. și rus. časoslóvŭ, d. časŭ, ceas, și slóvo, cuvînt). Breviariŭ, carte de rugăcĭunĭ pentru diferite ceasurĭ, numită astăzĭ și orar. Fig. Iron. Carte groasă și plicticoasă, chitan. V. orologiŭ.

ceasclov sn vz ceaslov

ceasoslov sn vz ceaslov

ceaslov s. n., pl. ceasloave

ceaslov s. n., pl. ceasloave

ceaslov s. n., pl. ceasloave

ceaslov

ceaslov, -sloave.

CEASLOV s. (BIS.) (înv.) orologhion. (~ul servea în trecut și ca abecedar.)

CEASLOV s. (BIS.) (înv.) orologhion. (~ servea în trecut și ca abecedar.)

ceaslov (ceasloave), s. n. – 1. Carte bisericească cuprinzînd anumite rugăciuni pentru diferite ceasuri ale zilei. – 2. Cărțoi, catastiv. Sl. časoslovŭ (Cihac, II, 47); cf., pentru sens orologhiu.

ceaslov, ceasloave s. n. Carte bisericească de ritual, care cuprinde rugăciunile din rânduiala slujbelor zilnice (ceasurile, vecernia, pavecernița, mezonoptica și utrenia), diferite rugăciuni zilnice, troparele Învierii și condace la diferite sărbători, troparele zilelor de peste săptămână, acatiste și paraclise; orologiu; (înv.) orologhion. [Var.: ceasoslov s. n.] – Din sl. časoslovŭ.