ceapî́r m. (turc. čapyr, de unde și rus. čapúra, čáplĕa și cáplĕa, bg. čápla, -ĕa). Dun. Dobr. Bîtlan.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink