CAVÓU, cavouri, s. n. Construcție funerară (într-un cimitir sau în alt loc de înmormântare) cu una sau mai multe cripte. – Din fr. caveau.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVÓU ~ri n. Construcție (subterană) într-un cimitir sau într-o biserică în care se înmormântează morții; criptă. [Sil. ca-vou] /<fr. caveau
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVÓU s.n. Mormânt constând dintr-o încăpere funerară, de obicei făcută sub pământ, în care se depun morții. [< fr. caveau].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVÓU s. n. construcție funerară (sub pământ) în care se depun morții. (< fr. caveau)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVÓU, cavouri, s. n. Construcție (într-un cimitir) constând dintr-o încăpere în care se depun morții. – Fr. caveau.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVÓU s. criptă, (rar) necropolă, (înv.) grobnic, gropniță, mormântar. (~ într-un cimitir; ~ al unei familii.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cavóu (cavóuri), s. n. – 1. Construcție funerară, criptă. – 2. (Arg.) Pat. Fr. caveau.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cavóu s. n., art. cavóul; pl. cavóuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cavóŭ n., pl. urĭ (fr. caveau, dim. d. cave, pivniță, d. lat. cavus, cav). Boltă, criptă (de înmormîntat morțiĭ uneĭ familiĭ).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

cavou, cavouri, s. n. (intl.) arestul poliției.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink