CAVO-/CAVI- elem. „cavitate”. (< fr. cavo-, cavi-, cf. lat. cavus, scobit)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CAV, -Ă, cavi, -e, adj. (Despre obiecte) Care are o cavitate. ◊ Venă cavă = denumire pentru cele două vene (inferioară și superioară) care transportă sângele la inimă. – Din fr. cave.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CAV ~ă (~i, ~e) Care ține de cavitate; propriu cavității. ◊ Vână ~ă vână care transportă sângele la inimă. /<fr. cave
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAV, -Ă adj. (Tehn.) Gol, care nu are nimic în interior. ♦ Vână cavă = nume dat fiecăreia dintre cele două vine principale care aduc sângele la inimă. [< fr. cave, cf. lat. cavus – găunos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CAV, -Ă adj. (despre obiecte) care are o cavitate. ♦ venă ~ă = fiecare dintre cele două vene principale care aduc sângele la inimă. (< fr. cave, lat. cavus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cav adj. m., pl. cavi; f. sg. cávă, pl. cáve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cav, -ă adj. (lat. cavus). Găunos, scobit, gol pin ăuntru [!]: trunchĭ cav. Scobit, înfundat, scofîlcit: obrajĭ cavĭ. Anat. Vinele cave, cele care se termină la auricula dreaptă a inimiĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink