CAVITÁȚIE, cavitații, s. f. Fenomen de producere, într-un curent de lichid, a unui vid parțial unde se formează bule de vapori sau de gaze care, aglomerându-se, determină vibrații și coroziune mecanică, prezentând pericol de distrugere pentru pereții conductei prin care circulă lichidul, pentru paletele turbinelor etc. – Din fr. cavitation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVITÁȚIE ~i f. (la instalațiile hidraulice) Fenomen ce constă în apariția unor viduri într-un curent de lichid, care provoacă deteriorarea pieselor tehnice. [Art. cavitația; G.-D. cavitației; Sil. -ți-e] /<fr. cavitation
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVITÁȚIE s.f. Fenomen constând în producerea într-un curent de lichid a unui vid parțial, în care se formează bule de vapori care provoacă izbituri în pereții conductei prin care circulă lichidul. [Gen. -iei, var. cavitațiune s.f. / cf. fr. cavitation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVITAȚIE s. f. fenomen constând în producerea într-un curent de lichid a unui vid parțial, datorită schimbării stării de agregare, care provoacă izbituri în pereții conductei prin care circulă lichidul. (< fr. cavitation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVITÁȚIE, cavitații, s. f. Fenomenul de producere, într-un curent de lichid, a unui vid parțial, în care se formează bule de vapori care provoacă izbituri în pereții conductei prin care circulă lichidul. – Fr. cavitation.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cavitáție s. f. (sil. -ți-e), art. cavitáția (sil. -ți-a), g.-d. art. cavitáției; pl. cavitáții, art. cavitáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink