CAVALÍN, -Ă, cavalini, -e, adj. (Rar) De cal, al calului; cabalin. Rasă cavalină. – Din it. cavallino.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVALÍN, -Ă adj. (Rar) De cal, al calului; cabalin. [< it. cavallino].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CAVALÍN adj. v. cabalin.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cavalín adj. m., pl. cavalíni; f. sg. cavalínă, pl. cavalíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cavalín, V. cabalin.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*cabalín, -ă adj. (lat. caballínus, d. caballus, cal). Relativ la caĭ, de cal, căĭesc: rasa cabalină. – Și cavalin (după it. cavallino).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink