3 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cauționare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~iunare / P: ca-u-ți-o~ / Pl: ~nări / E: cauționa] (Rar) 1-3 Achitare a unei cauțiuni (1-3) Si: cauționcit1 (1-3). 4 Garantare pentru cineva Si: cauționat1 (4).
cauționa vt [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~iuna / P: ca-u-ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr cautioner] 1-3 A da cauțiune (1-3) 4 A garanta pentru cineva Si: a chezășui, a garanta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cauționat1 sn [At: MDA ms / V: (înv) ~iunat1 / Pl: ~uri / E: cauționa] (Rar) 1-4 Cauționare (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cauționat2, ~ă a [At: MDA ms / V: ~iunat2 / P: ca-u-ți-o~ / Pl: ~ați, ~e/ E: cauționa] (Rar) 1-3 Pentru care s-a dat o cauțiune (1-3). 4 Pentru care s-a garantat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cauțiuna v vz cauționa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cauțiunare sf vz cauționare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cauțiunat1 sn vz cauționat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cauțiunat2, ~ă a vz cauționat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAUȚIONA vb. tr. 1. a depune cauțiune. 2. (fig.) a acorda sprijin, protecție. (< fr. cautionner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cauționa vb., ind. prez. 3 sg. și pl. cauționează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cauționa, cauționezverb
- 1. A depune cauțiune. MDN '00
- 2. A acorda sprijin, protecție. MDN '00
etimologie:
- cautionner MDN '00