CÁUNĂ s. v. mină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cáună (-ne), s. f. – Mină. Origine incertă. După Pușcariu 324 și DAR, de la un lat. *cavina, de la cavus „gol, scobitură”. DAR pare a identifica acest cuvînt cu caulă, s. f. (ponton). Eset posibil să fie vorba de o var. de la găunos vezi cuvîntul.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink