CATALIZÁ, catalizez, vb. I. Tranz. A produce o cataliză. – Din fr. catalyser.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CATALIZÁ ~éz tranz. (reacții chimice) A supune unei catalize. /<fr. catalyser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALIZÁ vb. I. tr. A produce o cataliză. [< fr. catalyser].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALIZÁ vb. tr. 1. a produce o cataliză. 2. (fig.; despre un fenomen, o persoană) a provoca o reacție prin simpla prezență sau prin intervenția sa. (< fr. catalyser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALIZÁ, catalizez, vb. I. Tranz. A produce o cataliză. – Fr. catalyser.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
catalizá vb., ind. prez. 1 sg. catalizéz, 3 sg. și pl. catalizeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALÍZĂ, catalize, s. f. Acțiune prin care se grăbește sau se încetinește o reacție chimică, sub influența unor catalizatori. – Din fr. catalyse.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALÍZĂ ~e f. Proces de modificare a vitezei reacțiilor chimice cu ajutorul unui catalizator. /<fr. catalyse
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALÍZĂ s.f. Acțiune produsă asupra unei reacții chimice de către un catalizator sau, în general, de către un agent fizic sau chimic. [< fr. catalyse, cf. gr. katalysis – desfacere].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALÍZĂ s. f. accelerare sau întârziere a unei reacții chimice sub influența unor catalizatori. (< fr. catalyse)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALÍZĂ, catalize, s. f. Acțiunea prin care se grăbește sau se încetinește o reacție chimică, sub influența unor catalizatori. – Fr. catalyse (<gr.).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALIZĂ NEGATÍVĂ s. v. anticataliză.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
catalíză s. f., g.-d. art. catalízei; pl. catalíze
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*catalíză f., pl. e (vgr. katá-lysis, disolvare [!]. V. ana-liză). Fiz. Chim. Influență numaĭ pin [!] simplu contact fără a-șĭ perde [!] vre-o proprietate orĭ a fi influențat, grăbirea uneĭ reacțiunĭ pin simplu contact. V. catatiple.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CATALIZĂ (‹ fr.; {s} gr. katalysis „descompunere”) s. f. Proces fizico-chimic prin care se modifică viteza unei reacții chimice în prezența unui catalizator. Termenul a fost introdus (1836) de J.J. Berzelius.** C. negativă = c. în care viteza de reacție este micșorată de catalizator. C. pozitivă = c. în care viteza de reacție este accelerată de catalizator. C. omogenă = c. în care reactanții și catalizatorul constituie un sistem omogen, format dintr-o singură fază. C. eterogenă = c. în care reactanții și catalizatorul se află în faze diferite.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink