CASERÓLĂ, caserole, s. f. 1. Capsulă de porțelan, cu coadă, folosită în laborator pentru topirea substanțelor vâscoase și puțin volatile. 2. Cratiță adâncă cu coadă și cu fundul plat, folosită în bucătărie. – Din fr. casserole.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CASERÓLĂ ~e f. 1) Capsulă de porțelan, cu coadă, folosită pentru topirea unor substanțe în condiții de laborator. 2) Cratiță adâncă cu coadă și cu fundul plat, folosită în bucătărie. /<fr. casserole
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CASERÓLĂ s.f. 1. Capsulă de porțelan cu coadă, folosită la topirea în laborator a substanțelor vâscoase și puțin volatile. 2. Vas de bucătărie cu coadă și fund plat, asemănător cratiței. 3. Carenajul elicei. [< fr. casserole].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CASERÓLĂ s. f. 1. capsulă de porțelan cu coadă pentru topirea în laborator a substanțelor vâscoase și puțin volatile. 2. vas de bucătărie cu coadă și fund plat. 3. recipient din material plastic, pentru alimente. 4. carenajul unei elice. (< fr. casserole)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
caserólă s. f., g.-d. art. caserólei; pl. caseróle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
caserólă s.f. Recipient (din material plastic) utilizat pentru păstrarea/prezentarea alimentelor ◊ „Unele dintre sortimentele oferite zilnic gospodinelor [...] sunt porționate și preambalate în caserole și pahare.” I.B. 21 I 86 p. 1; v. și termosudabil (1976) (din fr. casserole; LTR; DEX, DN3 – alte sensuri)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CASEROLĂ înveliș de tablă în formă de capac care acoperă butucul elicei unui avion pentru a dirija curenții de aer spre discul elicei. Sin. carenajul elicei.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink