cartograf, ~ă smf [At: LTR / Pl: ~i, ~e / E: fr cartographe] Specialist în cartografie.

CARTOGRAF, -Ă, cartografi, -e, s. m. și f. Persoană specializată în întocmirea hărților și a planurilor topografice.

CARTOGRAF, -Ă, cartografi, -e, s. m. și f. Persoană specializată în întocmirea hărților și a planurilor topografice. – Fr. cartographe.

CARTOGRAF, -Ă s.m. și f. Specialist în cartografie. [< fr. cartographe, cf. lat. charta – hartă, gr. graphein – a scrie].

CARTOGRAF, -Ă s. m. f. specialist în cartografie. (< fr. cartographe)

CARTOGRAF ~ă (~i, ~e) m. și f. Specialist în cartografie. /<fr. cartographe

cartografă (desp. -to-gra-) s. f., g.-d. art. cartografei; pl. cartografe

cartografă (-to-gra-) s. f., g.-d. art. cartografei; pl. cartografe

cartografă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. cartografei; pl. cartografe

CARTOGRAF s. (înv.) mapar.

CARTOGRAF s. (înv.) mapar.

CARTO- „hartă, plan”. ◊ gr. khartes „foaie de papirus, document” > fr. charto- și carto-, engl. charto- și carto-, it. carto-, germ. karto- > rom. carto-. □ ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cartografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care studiază modelele și tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice; ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a unor fenomene statistice, repartizate teritorial; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul teoretic și practic al hărților; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., disciplină care studiază metodele și instrumentele folosite în măsurarea suprafețelor; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Totalitatea fișelor de evidență cuprinzînd date privitoare la materialele sau la persoanele dintr-o instituție. 2. Colecție de hărți geografice.