3 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARTELA2, cartelez, vb. I. Tranz. A raționaliza un produs, pe bază de cartelă (1). – Din cartelă.

CARTELA1, cartelez, vb. I. Refl. (Despre întreprinderi, partide politice etc.) A se reuni, a intra într-un cartel. – Din cartel.

CARTELA1, cartelez, vb. I. Refl. (Despre întreprinderi, partide politice etc.) A se reuni, a intra într-un cartel. – Din cartel.

cartela2 vtr [At: DEX2 / Pzi: ~lez / E: cartelă] 1-2 (D. un produs) A (se) raționaliza pe bază de cartelă (2).

cartela1 vr [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: cartel] 1-2 (D. întreprinderi, partide politice etc.) A se reuni (sau a intra) într-un cartel (5-6).

CARTELA2, cartelez, vb. I. Tranz. A raționaliza un produs, pe bază de cartelă(1). – Din cartelă.

CARTELA, cartelez, vb. I. Refl. (În orînduirea capitalistă, despre întreprinderi industriale sau comerciale) A se asocia formînd un cartel, a intra într-un cartel. ♦ (Despre partidele politice burgheze) A încheia un cartel electoral. Liberalii s-au cartelat cu conservatorii.

CARTELA, cartelez, vb. I. Refl. (În orînduirea capitalistă, despre întreprinderi) A se asocia formînd un cartel, a intra într-un cartel. ♦ (Despre mai multe partide politice burgheze) A încheia un cartel. – Din cartel.

CARTELA vb. I. 1. tr., refl. (Despre întreprinderi, partide politice) A (se) reuni, a intra sau a face să intre într-un cartel. 2. tr. A supune desfacerea și consumul alimentar sau al altor mărfuri la regimul cartelelor. [< cartel].

CARTELA2 tr. a supune desfacerea și consumul alimentar sau al altor mărfuri la regimul cartelelor (1). (< cartelă)

CARTELA1 vb. tr., refl. (despre întreprinderi, partide politice) a (se) reuni într-un cartel. (< cartel)

CARTELĂ, cartele, s. f. 1. Carnețel, bucată de hârtie sau de carton, cu bonuri detașabile, imprimate și numerotate, pe baza cărora se pot obține produse raționalizate sau se poate servi masa la o cantină. 2. Bandă de carton perforată care indică desenul unei țesături. 3. (Inform.; în sintagma) Cartelă perforată = suport de informație imprimat special, folosit în sistemele de prelucrare automată a datelor și reprezentat printr-un carton dreptunghiular de dimensiuni standardizate, pe care datele sunt trecute cu ajutorul unui cod de perforații. 4. (În sintagma) Cartelă magnetică = dreptunghi de material plastic, acoperit cu substanță magnetică, pe care poate fi înregistrată informația prin magnetizarea unor zone de suprafață într-un cod prestabilit. – Din it. cartella.

carte sf [At: CONTEMP, Seria II, 1948, nr. 108, 2/4 / Pl: ~ele / E: it cartella] 1 (Iuz) Carton (cu numere care se anulează pe măsura întrebuințării) pentru abonament la restaurant, la bărbier etc. 2 Carnețel, bucată de hârtie sau de carton, cu bonuri detașabile, imprimate și numerotate, pe baza cărora se pot obține produse raționalizate sau se poate servi masa la o cantină. 3 (D. mărfuri, alimente etc.; îoc la liber, îlav) Pe ~ Care se poate cumpăra pe baza unei cartele (2). 4 Bandă de carton perforată care indică desenul unei țesături. 5 (Inf; îs) ~perforată Suport de informație imprimat special, folosit în sistemele de prelucrare automată a datelor și reprezentat printr-un carton dreptunghiular de dimensiuni standardizate, pe care datele sunt trecute cu ajutorul unui cod de perforații.

CARTELĂ, cartele, s. f. 1. Carnețel, bucată de hârtie sau de carton, cu bonuri detașabile, imprimate și numerotate, pe baza cărora se pot obține produse raționalizate sau se poate servi masa la o cantină. 2. Bandă de carton perforată care indică desenul unei țesături. 3. (Inform.; în sintagma) Cartelă perforată = suport de informație imprimat special, folosit în sistemele de prelucrare automată a datelor și reprezentat printr-un carton dreptunghiular de dimensiuni standardizate, pe care datele sunt trecute cu ajutorul unui cod de perforații. – Din it. cartella.

CARTELĂ, cartele, s. f. Bucată de hîrtie, cu bonuri imprimate și numerotate, cu ajutorul cărora s e obțin produse raționalizate. Cartelă de alimente. Cartelă de îmbrăcăminte.Scopul întregii producții socialiste a U.R.S.S. este omul sovietic cu nevoile sale. Pe linia ridicării nivelului de trai... a avut loc o nouă reducere de prețuri, a 6-a de după desființarea sistemului de cartele, care a adus populației o creștere considerabilă a veniturilor reale. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2717.

CARTELĂ, cartele, s. f. Bucată de hîrtie sau de carton, cu bonuri imprimate și numerotate, cu ajutorul cărora se obțin produse raționalizate. – It. cartella.

CARTE s.f. 1. Carnețel, hîrtie care conține bonuri de masă pentru cantină, bonuri cu care se obțin produse raționalizate etc. 2. Fișă-tip folosită la păstrarea și la prelucrarea codificată a informației la calculatorul electronic. 3. Bandă de carton perforată după un anumit desen, după care se țese o stofă. [< it. cartella].

CARTE s. f. 1. carnețel, fișă (de carton) cu bonuri detașabile de masă pentru cantină, pentru produse raționalizate etc. 2. fișă-tip folosită la păstrarea și prelucrarea codificată a informației la calculatorul electronic. 3. bandă de carton perforată după un anumit desen, după care se țese o stofă. (< it. cartella)

carte s. f. (inform.) Carton sau plastic cu fir metalic magnetizat, de dimensiuni standard, care servește ca suport de memorizare a datelor și declanșează instalații automate ◊ „Din numărul total [de telefoane moderne] 1200 au principiul de funcționare pe bază de monedă, iar 800 cu cartelă tip «cipcard».” R.l. 23 III 93 p. 9. ◊ „[...] cutiile de presă ale jurnaliștilor [...] nu se deschid cu cheia [...] ci pe bază de «cartelă» – fiecare legitimație are încorporată o bandă magnetică.” R.lit. 20/93 p. 17 **Tipuri de cartele: ◊ „[...] așteptăm un lot de 2000 telefoane din Republica Sud-Africană, parțial cu cartelă electronică, parțial cu monedă [...]” R.l. 4 V 93 p. 16. ◊ „[...] cheile de la cameră au fost înlocuite cu cartelele magnetice. R.l. 3 VII 93 p. 5. ◊ „În stația de metrou Piața Unirii 1 are loc un experiment privind viitorul sistem de taxare bazat pe cartelele magnetice. R.l. internaț. 12 VII 95 p. 2 (formal din it. cartella; sensul din engl. card; DN, DEX – alte sensuri, DN3, DEX-S)

CARTELĂ ~e f. 1) Carnet cu bonuri detașabile în baza cărora se eliberează produse raționalizate. ~ de aliment. 2) Suport informațional de carton, de hârtie sau de material plastic. ~ magnetică. 3): ~ perforată fișă folosită la păstrarea și prelucrarea codificată a informației la calculator. [G.-D. cartelei] /<it. cartella

*carteléz v. tr. (d. cartel). Unesc în cartel. V. refl. Mă unesc în cartel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cartela1 (a ~) (a raționaliza) vb., ind. prez. 1 sg. cartelez, 3 cartelea; conj. prez. 1 sg. să cartelez, 3 să carteleze

cartela2 (a se ~) (a se uni într-un cartel) vb., ind. prez. 3 se cartelea, imperf. 3 pl. se cartelau; conj. prez. 3 să se carteleze; ger. cartelându-se

!cartela2 (a se ~) (a se uni) vb. refl., ind. prez. 3 se cartelea

cartela1 (a ~) (a raționaliza) vb., ind. prez. 3 cartelea

cartela (a se reuni, a raționaliza) vb., ind. prez. 1 sg. cartelez, 3 sg. și pl. cartelea

carte (carnețel cu bonuri; bandă perforată; fișă de calculator) s. f., g.-d. art. cartelei; pl. cartele

carte (carnețel cu bonuri, bandă perforată, fișă de calculator) s. f., g.-d. art. cartelei; pl. cartele

carte (carnețel cu bonuri, bandă perforată, fișă de calculator) s. f., g.-d. art. cartelei; pl. cartele

Intrare: cartela (raționaliza)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cartela
  • cartelare
  • cartelat
  • cartelatu‑
  • cartelând
  • cartelându‑
singular plural
  • cartelea
  • cartelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cartelez
(să)
  • cartelez
  • cartelam
  • cartelai
  • cartelasem
a II-a (tu)
  • cartelezi
(să)
  • cartelezi
  • cartelai
  • cartelași
  • cartelaseși
a III-a (el, ea)
  • cartelea
(să)
  • carteleze
  • cartela
  • cartelă
  • cartelase
plural I (noi)
  • cartelăm
(să)
  • cartelăm
  • cartelam
  • cartelarăm
  • cartelaserăm
  • cartelasem
a II-a (voi)
  • cartelați
(să)
  • cartelați
  • cartelați
  • cartelarăți
  • cartelaserăți
  • cartelaseți
a III-a (ei, ele)
  • cartelea
(să)
  • carteleze
  • cartelau
  • cartela
  • cartelaseră
Intrare: cartela (uni)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cartela
  • cartelare
  • cartelat
  • cartelatu‑
  • cartelând
  • cartelându‑
singular plural
  • cartelea
  • cartelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cartelez
(să)
  • cartelez
  • cartelam
  • cartelai
  • cartelasem
a II-a (tu)
  • cartelezi
(să)
  • cartelezi
  • cartelai
  • cartelași
  • cartelaseși
a III-a (el, ea)
  • cartelea
(să)
  • carteleze
  • cartela
  • cartelă
  • cartelase
plural I (noi)
  • cartelăm
(să)
  • cartelăm
  • cartelam
  • cartelarăm
  • cartelaserăm
  • cartelasem
a II-a (voi)
  • cartelați
(să)
  • cartelați
  • cartelați
  • cartelarăți
  • cartelaserăți
  • cartelaseți
a III-a (ei, ele)
  • cartelea
(să)
  • carteleze
  • cartelau
  • cartela
  • cartelaseră
Intrare: cartelă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carte
  • cartela
plural
  • cartele
  • cartelele
genitiv-dativ singular
  • cartele
  • cartelei
plural
  • cartele
  • cartelelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cartela, cartelezverb

etimologie:
  • cartelă DEX '09 MDN '00

cartela, cartelezverb

  • 1. reflexiv (Despre întreprinderi, partide politice etc.) A se reuni, a intra într-un cartel. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Liberalii s-au cartelat cu conservatorii. DLRLC
etimologie:
  • cartel DEX '09 DEX '98 DN

carte, cartelesubstantiv feminin

  • 1. Carnețel, bucată de hârtie sau de carton, cu bonuri detașabile, imprimate și numerotate, pe baza cărora se pot obține produse raționalizate sau se poate servi masa la o cantină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cartelă de alimente. Cartelă de îmbrăcăminte. DLRLC
    • format_quote Scopul întregii producții socialiste a U.R.S.S. este omul sovietic cu nevoile sale. Pe linia ridicării nivelului de trai... a avut loc o nouă reducere de prețuri, a 6-a de după desființarea sistemului de cartele, care a adus populației o creștere considerabilă a veniturilor reale. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2717. DLRLC
  • 2. Bandă de carton perforată care indică desenul unei țesături. DEX '09 DEX '98 DN
  • chat_bubble informatică (în) sintagmă Cartelă perforată = suport de informație imprimat special, folosit în sistemele de prelucrare automată a datelor și reprezentat printr-un carton dreptunghiular de dimensiuni standardizate, pe care datele sunt trecute cu ajutorul unui cod de perforații. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Fișă-tip folosită la păstrarea și la prelucrarea codificată a informației la calculatorul electronic. DN
  • chat_bubble (în) sintagmă Cartelă magnetică = dreptunghi de material plastic, acoperit cu substanță magnetică, pe care poate fi înregistrată informația prin magnetizarea unor zone de suprafață într-un cod prestabilit. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.