23 de definiții pentru carpen
din care- explicative (12)
- morfologice (5)
- etimologice (1)
- enciclopedice (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CARPEN, carpeni, s. m. Arbore înalt, cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți, cu lemnul tare și alb, cu dungi argintii și adâncituri pe trunchi, întrebuințat la construcții și în rotărie; cărpinar (Carpinus betulus). – Lat. carpinus.
CARPEN, carpeni, s. m. Arbore înalt, cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți, cu lemnul tare și alb, cu dungi argintii și adâncituri pe trunchi, întrebuințat la construcții și în rotărie; cărpinar (Carpinus betulus). – Lat. carpinus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
carpen sm [At: ANON. CAR. / V: ~păn, ~pân, ~e, ~pin / Pl: ~i / E: ml carpinus] 1 Arbore înalt, cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți, cu lemnul tare și alb, cu dungi argintii și adâncituri pe trunchi, întrebuințat la construcții și în rotărie Si: cărpinar (Carpinus betulus). 2 (Bot; reg) Vetrice (Tanacetum vulgare). 3 (Bot; reg; îs) ~ de pietriș Cărpiniță (Carpinus orientalis). 4 (Bot; reg; îf -pin) Calopăr (Tanacetum balsamita).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARPEN, carpeni, s. m. Arbore cu lemnul tare și alb, cu dungi argintii și adîncituri pe trunchi, întrebuințat la construcții și în rotărie (Carpinus betulus). La umbra unui carpen joi Trubadurul să poposim. DELAVRANCEA,. T. 14. Carpenii stufoși, salba moale și teii cresc amestecați cu falnici jugaștri. ODOBESCU, S. I 147. El mi se culcă... Prin molifți uscați, Prin carpeni vărgați. TEODORESCU, P. P. 65. – Variantă: carpăn (SADOVEANU, F. J. 367) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARPEN, carpeni, s. m. Arbore cu lemnul tare și alb, cu dungi argintii și adîncituri pe trunchi, întrebuințat la construcții și în rotărie (Carpinus betulus). – Lat. carpinus.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CARPEN ~i m. Arbore înalt cu frunze ovale și dințate, cu flori în amenți, fructul o samară, cu lemnul alb și rezistent, folosit în construcții. /<lat. carpinus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
carpen m. arbore mare din pădurile noastre, al cărui lemn e întrebuințat de rotari și la facerea jugurilor. [Lat. CARPINUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cárpen m. (lat. cárpinus, it. cárpino și cárpine, pv. carpre, fr. charme, sp. pg. carpe). Un copac betulaceŭ de pădure (carpinus betúlus). Din lemnu luĭ, foarte întrebuințat în industrie, se fac jugurile. – În est cárpăn, enĭ, pop. cárpîn, inĭ, ca galbîn.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
carpăn sn vz carpen corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
carpân sn vz carpen
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
carpene sm vz carpen
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
carpin sm vz carpen
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARPĂN s. m. v. carpen.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
carpen s. m., pl. carpeni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
carpen s. m., pl. carpeni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
carpen s. m., pl. carpeni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
carpen
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
carpen.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
carpen (carpeni), s. m. – Arbore, cărpinar (Carpinus betulus). – Mr., megl. carpin. Lat. carpinus (Pușcariu 298; Candrea-Dens., 272; REW 1715; DAR); cf. it. carpino, carpine, fr. charme, sp., port. carpe. Der. carpenă (plantă, Melampyrum arvense); cărpeniș (var. cărpiniș), s. n. (pădure de carpeni); cărpiniță, s. f. (plantă, Carpinus duinensis); cărpănos (var. cîrpănos), adj. (înveterat; aspru, grosolan, zgîrcit), datorită rezistenței lemnului de carpen, cf. fr. se porter comme un charme și pentru der., sp. robliyo.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CÁRPEN (lat. carpinus) s. m. Arbore din familia betulaceelor, înalt pînă la 28 m, cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți (Carpinus betulus). Lemnul c. este dens, rezistent și are o mare putere calorică. Crește în Europa și Asia Centrală.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARPINUS L., CARPEN, fam. Betulaceae. Gen originar din Europa, Asia, America Centrală și de N, cca 30 specii, arbori și arbuști cu scoarță netedă, cenușiu-închisă, formează ritidom la bătrînețe. Muguri fuziformi. Frunze încrețite, ovat-eliptice, ascuțite, acut-dințate, verzi-închis, pe dos dispers-păroase, așezate distih, cu 7-24 perechi de nervuri. Flori (apar o dată cu frunzele) unisexuat-monoice, în amenți pendenți, cei masculi cu numeroase stamine fără perigon, la bază înveliți într-o bractee păroasă, cei femeli cu solzi membranoși, formați din 2 ovare, fiecare cu cîte un perigon denticulat îngust. Fructul, achenă turtită, muchiată.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Carpinus caroliniana Walt. Arbore pînă la 9 m. Frunze (cca 6-12 cm lungime) ovate, vîrf ascuțit, verzi-albastre, iar toamna portocalii-roșietice.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Carpinus cordata Blume. Arbore pînă la 14 m. Frunze late, ovat-cordiforme, dublu-dentate, cu cca 20 perechi de nervuri păroase. Tulpina cu scoarță subțire, solzoasă, ramuri tinere ușor pubescente, amenți de cca 8 cm lungime.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Carpinus tschonoskii Maxim. (syn. C. yedoensis Maxim.). Specie cu frunze (cca 10 cm lungime) eliptice, vîrf ascuțit, cca 14 perechi de nervuri, pubescente pe ambele părți la început, mai tîrziu numai pe nervuri. Arbore mic, cu ramurile tinere pubescente.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
carpen, carpenisubstantiv masculin
- 1. Arbore înalt, cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți, cu lemnul tare și alb, cu dungi argintii și adâncituri pe trunchi, întrebuințat la construcții și în rotărie (Carpinus betulus). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La umbra unui carpen voi Trubadurul să poposim. DELAVRANCEA,. T. 14. DLRLC
- Carpenii stufoși, salba moale și teii cresc amestecați cu falnici jugaștri. ODOBESCU, S. I 147. DLRLC
- El mi se culcă... Prin molifți uscați, Prin carpeni vărgați. TEODORESCU, P. P. 65. DLRLC
-
etimologie:
- carpinus DEX '09 DEX '98