9 definiții pentru carotieră
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CAROTIERĂ, carotiere, s. f. Utilaj de foraj folosit pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (2) din gaura de sondă. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. carottier.
CAROTIERĂ, carotiere, s. f. Utilaj de foraj folosit pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (2) din gaura de sondă. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. carottier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
carotieră sf [At: DEX2 / P: ~ti-e~ / Pl: ~re / E: fr carottier] Utilaj de foraj folosit pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (2) din gaura de sondă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAROTIERĂ, carotiere, s. f. Aparat folosit pentru tăierea și extragerea carotelor2. [Pr.: -ti-e-] – Fr. carottier.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CAROTIERĂ s.f. Aparat pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (II) [în DN] din fundul găurilor de sondă. [Pron. -ti-e-. / < fr. carottière].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAROTIERĂ s. f. 1. sondeză pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (II). 2. aparat folosit pentru a face sondaje și a lua eșantioane din fundul oceanelor. (< fr. carottière)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CAROTIERĂ ~e f. Dispozitiv de foraj folosit pentru extragerea la suprafață a carotelor din sonde. [Sil. -ti-e-] /<fr. carottiere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
carotieră (desp. -ti-e-) s. f., g.-d. art. carotierei; pl. carotiere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
carotieră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. carotierei; pl. carotiere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
carotieră s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. carotierei; pl. carotiere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ti-e-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
carotieră, carotieresubstantiv feminin
- 1. Utilaj de foraj folosit pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor din gaura de sondă. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Aparat folosit pentru a face sondaje și a lua eșantioane din fundul oceanelor. MDN '00
etimologie:
- carottier DEX '09 DEX '98 DN