CARIÓLĂ, cariole, s. f. Trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă de un cal. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. carriole, it. carriola.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CARIÓLĂ ~e f. Trăsură ușoară pe arcuri, cu două roți, trasă de un cal. [Sil. -ri-o-] /<fr. cariole
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CARIÓLĂ s.f. Trăsură ușoară cu două roți, pe arcuri, trasă de un cal. [Pron. -ri-o-. / < it. cariola, cf. fr. cariole].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CARIÓLĂ s. f. trăsură ușoară cu două roți, pe arcuri, trasă de un cal. (< fr. carriole, it. carriola)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cariólă s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art. cariólei; pl. carióle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cariólă f., pl. e (fr. carriole, d. it. carriuola, roabă, d. carro, car). Trăsurică cu doŭă roate, pe arcurĭ, cu un cal, ca cele poștale ș. a. V. brișcă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink