CARBOXIHEMOGLOBINĂ s. f. Combinație stabilă între monoxidul de carbon și hemoglobină, care se formează în timpul intoxicației cu acest gaz. – Din fr. carboxyhémoglobine.

carboxihemoglobină sf [At: DEX / E: fr carboxyhémoglobine] Combinație stabilă între oxidul de carbon și hemoglobină, care se formează în timpul intoxicației cu oxid de carbon.

CARBOXIHEMOGLOBINĂ s. f. Combinație stabilă între oxidul de carbon și hemoglobină, care se formează în timpul intoxicației cu oxid de carbon. – Din fr. carboxyhémoglobine.

CARBOXIHEMOGLOBINĂ s.f. Compus oarecum stabil care se formează în sînge din oxidul de carbon și din hemoglobină, aceasta devenind inutilizabilă pentru transportul oxigenului. [< fr. carboxyhémoglobine].

CARBOXIHEMOGLOBINĂ s. f. compus stabil care se formează în sânge din oxidul de carbon și hemoglobină. (< fr. carboxyhémoglobine)

carboxihemoglobină (desp. car-bo-, -mo-glo-/carb-o-) s. f., g.-d. art. carboxihemoglobinei

!carboxihemoglobină (car-bo-, -mo-glo-/carb-o-) s. f., g.-d. art. carboxihemoglobinei

carboxihemoglobină s. f. (sil. -glo-; mf. carb-), g.-d. art. carboxihemoglobinei