CARBONÁR, carbonari, s. m. Membru al unei organizații revoluționare secrete din Italia, care a luptat la începutul sec. XIX împotriva asupririi străine și pentru unitatea Italiei. – Din it. carbonaro.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CARBONÁR ~i m. (în Italia la începutul sec. XIX) Membru al organizației revoluționare „Carbonia” care lupta pentru eliberarea și unificarea țării. /<it. carbonaro
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CARBONÁR s.m. Membru al unei organizații revoluționare secrete de la începutul sec. XIX din Italia, care lupta pentru izbânda ideilor liberale, pentru independența și unificarea Italiei. [< it. carbonaro].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CARBONÁR s. m. membru al unei organizații revoluționare secrete din Italia, care lupta pentru izbânda ideilor liberale, pentru eliberarea și unificarea Italiei. (< it. carbonaro)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CARBONÁR, carbonari, s. m. Membru al unei organizații revoluționare secrete din Italia, care a luptat la începutul sec. al XIX-lea împotriva asupririi străine și pentru unitatea Italiei. [Var.: cărvunár s. m.] – It. carbonaro.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

carbonár s. m., pl. carbonári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*carbonár m. (it. carbonaro, cărbunar fiind-că la început eĭ se adunaŭ în pădurĭ). Adept al carbonarizmuluĭ supt [!] pretext că face cărbunĭ. Fig. Democrat prea înaintat. – Și cărvunar (ngr. karvunáris).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink