2 intrări
11 definiții

Explicative DEX

carava sf [At: TDRG / Pl: ~le / E: nct] (Mol) Unealtă de făcut saltele, constând dintr-un lemn înconvoiat în formă de arc, ale cărui capete sunt legate printr-o coardă.

CARAVĂ, carave, s. f. Unealtă de pescuit de forma unei capcane deschise, care se instalează în lacurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului. – Et. nec.

CARAVĂ, carave, s. f. Unealtă de pescuit de forma unei capcane deschise, care se instalează în lacurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului. – Et. nec.

cara1 sf [At: DEX2 / Pl: ~ve / E: nct] Unealtă de pescuit, de forma unei capcane deschise, care se instalează în locurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului.

CARA (pl. -ve) sf. Trans. = CĂRA2.

CĂRĂVEIU (pl. -eie) sn. Olten. Băn. 1 Bucată de lemn scurtă (tăiată cu ferestrăul); bucată ruptă din ceva 2 Olten. Sac scurt 3 Olten. CIAUȘ. Fig. Om scund [comp. CARA, CARA].

CARAVĂ ~e f. Unealtă de pescuit cu care se prind plătici și șalăi. /Orig. nec.

caravă f. o parte a cimpoiului (v. cimpoiu). [Origină necunoscută].

Ortografice DOOM

cara (unealtă de pescuit) (reg.) s. f., g.-d. art. caravei; pl. carave

cara s. f., g.-d. art. caravei; pl. carave

cara s. f., g.-d. art. caravei; pl. carave

Arhaisme și regionalisme

carava, caravale, s.f. (reg., înv.) lemn încovoiat în formă de arc, cu capetele legate printr-o coardă, folosit în facerea saltelelor; drâng.

Intrare: carava
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carava
  • caravaua
plural
  • caravale
  • caravalele
genitiv-dativ singular
  • caravale
  • caravalei
plural
  • caravale
  • caravalelor
vocativ singular
plural
Intrare: caravă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cara
  • carava
plural
  • carave
  • caravele
genitiv-dativ singular
  • carave
  • caravei
plural
  • carave
  • caravelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cara, caravesubstantiv feminin

  • 1. Unealtă de pescuit de forma unei capcane deschise, care se instalează în lacurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.