CARAPÁCE, carapace, s. f. Înveliș osos, cornos sau calcaros care protejează corpul unor animale. – Din fr. carapace.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CARAPÁCE ~ f. Înveliș tare (chitinos, calcaros, osos) care protejează corpul unor animale (raci, broaște-țestoase etc.). [G.-D. carapacei] /<fr. carapace
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CARAPÁCE s.f. Înveliș tare care acoperă corpul broaștelor țestoase, al racilor etc. [< fr. carapace, cf. sp. carapacho].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CARAPÁCE s. f. 1. înveliș tare care acoperă corpul broaștelor țestoase, al racilor etc. 2. (fig.) înveliș protector. (< fr., it. carapace)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CARAPÁCE, carapace, s. f. Înveliș osos sau calcaros care protejează corpul unor animale. – După fr. carapace.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CARAPÁCE s. (ANAT.) țest, (rar) capac, scafă, (reg.) troacă, (înv.) țeastă. (~ de broască țestoasă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

carapáce s. f., g.-d. art. carapácei; pl. carapáce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*carapáce f., pl. ăcĭ (fr. carapace, f., d. sp. carapacho). Țest de broască țestoasă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

carapace, carapace s. f. (intl.) corp, trup.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink