caragáță f., pl. e, și (rar) -gáce f., pl. ăcĭ (ngr. karakáxa, bg. garagáška, d. turc. kargača, dim. d. karga, cĭoară, și kára-karga, cĭoacă. E și sic. carcarazza, coțofană, și rus. karagátka, un fel de rață. Cp. cu coroĭ). Sud. Coțofană. Fig. Iron. Femeĭe ridiculă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink