CĂPRÍU, -ÍE, căprii, adj. Căprui. – Capră + suf. -iu.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRÍU, -ÍE, căprii, adj. Căprui. – Din capră + suf. -iu.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRÍU adj. v. căprui.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căpríu adj. m. (sil. -priu), f. căpríe; pl. m. și f. căpríi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căpríŭ, -íe (est) și căprúĭ, -úĭe (vest) adj. (d. capră, adică „ca de capră, de căprioară, de gazelă”). Ochĭ căpruĭ, ochĭ castaniĭ, nu chear [!] negri.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LA CÀPRIA, Rafaelle (n. 1922), scriitor italian. Adept al existențialismului. A reluat, în romanele sale, tematica lui A. Moravia, prezentând într-o viziune tragică închistarea societății italiene din epoca postbelică, singura salvare fiind, după el, moartea („O zi de neliniște”, „Rănit de moarte”). Eseuri („Flori japoneze”, „Armonie pierdută”).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink