capel-maistru m. cel ce dirijează cântarea într’o biserică, într’o orchestră de muzică (la un teatru, la un bal).

*capel-máĭstru m. (germ. kapellmeister, maestru de capelă [muzică], fr. maître de chapelle. Barb. Șef de muzică (de orhestră saŭ de fanfară).

capelmaistru sm [At: T. POPOVICI, ap. DA ms / A și: capelmaistru / Pl: ~iștri / E: ger Kapelmeister] 1 Dirijorul unei capele² (1). 2 Șef de orchestră. 3 (Spc) Dirijorul unei fanfare militare.