6 definiții pentru «capama»   declinări

CAPAMÁ, capamale, s. f. (Turcism înv.) Mâncare gătită din carne de miel (sau de pasăre) cu stafide. – Din tc. kapama.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CAPAMÁ ~le f. înv. Carne de miel sau de pasăre înăbușită cu stafide. /<turc. kapama
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAPAMÁ, capamale, s. f. (Turcism înv.) Mâncare gătită din carne de miel (sau de pasăre) cu stafide. – Tc. kapama.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

capamá (capamále), s. f.1. Mîncare din carne de oaie sau pasăre, tocăniță. – 2. (Înv.) Costum, haină. Tc. kapama, de la kapamak „a închide, a acoperi” (Șeineanu, II, 86); cf. ngr. ϰαπαμᾶς, sb. kapama. Cuvîntul tc. se prezintă și cu forma kaplama „acțiunea de a acoperi, învelitoare”, de unde rom. caplama (mr. căplăma), adv. (potrivit; se spune despre modul de prindere a scîndurilor unei podele prin îmbinarea acestora), cf. ngr. ϰαπλαμᾶς, alb. kapama (Meyer 174), bg. kaplama.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

capamá s. f., art. capamáua, g.-d. art. capamálei; pl. capamále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

capamá f. (turc. kapama, d. kapamak, a acoperi; ngr. kapamás, sîrb. kapama. V. capac). O mîncare scăzută făcută din bucățele de carne (mel, vacă, găină) cu ceapă, mărar, pătrunjel și lăptucĭ și fĭartă înădușit, ca și stufatu. Vechĭ. Costum complet.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink