cantonier, ~ă smf, a [At: DA / P: ~ni-er / Pl: ~i, ~e / E: fr cantonnier] 1-2 (Persoană) care are sarcina de a supraveghea și întreține o anumită porțiune de șosea sau cale ferată.

CANTONIER, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană însărcinată cu paza și întreținerea unei porțiuni dintr-o cale de comunicație. Cantonierul supraveghează trecerea trenului prin fața cantonului. – Pronunțat: -ni-er.

CANTONIER, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană însărcinată cu paza și întreținerea unui canton (1). [Pr.: -ni-er] – Fr. cantonnier.

CANTONIER, -Ă s.m. și f. Cel care se ocupă cu întreținerea și paza unei porțiuni dintr-o șosea, dintr-o cale ferată. [Pron. -ni-er. / cf. fr. cantonnier].

CANTONIER, -Ă s. m. f. cel care are în grijă supravegherea și întreținerea unui sector dintr-o șosea sau cale ferată. (< fr. cantonnier)

CANTONIER ~ă (~i, ~e) m. și f. Lucrător însărcinat cu întreținerea și supravegherea unei căi de comunicație și care locuiește într-un canton. [Sil. -ni-er] /<fr. cantonnier

*cantoniér, -ă s. (fr. cantonnier, it. cantoniere). Păzitor și îngrijitor de cale ferată saŭ de șosea și care locuĭește într’un canton. – Și cantonist, -ă (germ. kantonist).

cantonieră (desp. -ni-e-) s. f., g.-d. art. cantonierei; pl. cantoniere

cantonieră (-ni-e-) s. f., g.-d. art. cantonierei; pl. cantoniere

cantonieră s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. cantonierei; pl. cantoniere

cantonier

CANTONIER s. (Maram., Transilv. și Bucov.) paler. (~ul întreține un sector de șosea sau de cale ferată.)

CANTONIER s. (Maram., Transilv. și Bucov.) paler. (~ întreține un sector de șosea sau de cale-ferată.)