6 definiții pentru cantonieriță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CANTONIERIȚĂ, cantonierițe, s. f. (Rar) Cantonieră; soția cantonierului. [Pr.: -ni-e-] – Cantonier + suf. -iță.
CANTONIERIȚĂ, cantonierițe, s. f. (Rar) Cantonieră; soția cantonierului. [Pr.: -ni-e-] – Cantonier + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CANTONIERIȚĂ, cantonierițe, s. f. Cantonieră; soția cantonierului. [Pr.: -ni-e-] – Din cantonier + suf. -iță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CANTONIERIȚĂ ~e f. rar 1) Lucrătoare însărcinată cu întreținerea și supravegherea unei căi de comunicație și care locuiește într-un canton. 2) Soție a cantonierului. /cantonier + suf. ~iță
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cantonieriță (desp. -ni-e-) (rar) s. f., g.-d. art. cantonieriței; pl. cantonierițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cantonieriță (-ni-e-) (rar) s. f., g.-d. art. cantonieriței; pl. cantonierițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cantonieriță s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. cantonieriței; pl. cantonierițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ni-e-
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cantonieriță, cantonierițesubstantiv feminin
- 1. Soția cantonierului. DEX '09 DEX '98sinonime: cantonier
etimologie:
- Cantonier + sufix -iță. DEX '98 DEX '09