cantiniéră s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. cantiniérei; pl. cantiniére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTINIÉR, -Ă, cantinieri, -e, s. m. și f. Persoană care conduce o cantină. [Pr.: -ni-er] – Din fr. cantinier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTINIÉR ~a (~i, ~e) m. și f. Persoană care administrează o cantină. [Sil. -ni-er] /<fr. cantinier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTINIÉR, -Ă s.m. și f. Administrator al unei cantine. [Pron. -ni-er. / cf. fr. cantinier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTINIÉR, -Ă s. m. f. administrator al unei cantine. (< fr. cantinier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTINIÉR, -Ă, cantinieri, -e, s. m. și f. Persoană care conduce o cantină. [Pr.: -ni-er] – Fr. cantinier.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cantiniér s. m. (sil. -ni-er), pl. cantiniéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cantiniér, -ă s. (fr. cantinier, -ière, d. it cantiniere, -era). Acela saŭ aceĭa care ține o cantină. V. vivandieră.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink