Cantemir m. (Constantin), Domnul Moldovei, blând și iubitor de dreptate, așeză țara, ușurând’o de greutăți (1685-1693). ║ (Dimitrie), fiul mai mic al celui precedent, încheiă, după un an de domnie, un tractat cu Petru cel Mare, prin care închina Rușilor Moldova (1711.); dar învins la Stănilești de Turci, trecu cu familia sa în Rusia unde rămase până la moarte (1673-1723). Cantemir a fost un bărbat foarte învățat, poliglot, orientalist și membru al Academiei din Berlin. El a scris românește prima operă filozofică (Divanul lumii) și latinește prima scriere etnografică a patriei sale (Descrierea Moldovei); apoi Istoria imperiului otoman, tradusă în multe limbi și mai ales: Hronicul Moldo-Vlahilor dela colonizarea Daciei până la fundarea Principatelor. ║ (Antioh), fiul mai mare al lui Constantin, Domnul Moldovei, domni în două rânduri (1696-1700) și (1705-1707). ║ (Antioh) fiul lui Dimitrie, poet și diplomat rus: Satire (1709-1743).

CANTEMIR, familie de boieri, cu rol politic în istoria Moldovei. Mai importanți: 1. Constantin C., domn al Moldovei (1685-1693). Tutelat de marea boierime. A pedepsit cu moartea pe Miron Costin, cronicarul, acuzat de hiclenie. 2. Antioh S., domn al Moldovei (1695-1700 și 1705-1707). Fiul lui C. (1). A încercat să reglementeze fiscalitatea și s-a apropiat de Rusia în vederea luptei antiotimane. 3. Dimitrie C. (1673-1723, n. Iași), cărturar umanist, domn al Moldovei (mart.-apr. 1693, 1710-1711). Fiul lui C. (1). A încercat să recîștige independența Moldovei, încheind o alianță cu Petru I, țarul Rusiei. După înfrîngerea armatelor ruso-moldovene la Stănilești (1711), s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al lui Petru I. După domnia lui Dimitrie C. începe epoca fanariotă. În 1714 este ales membru al Academiei din Berlin. Personalitate prodigioasă, cu preocupări enciclopedice, poliglot, comparabil cu umaniștii Renașterii, a lăsat lucrări de istorie („Incrementa atque decrementa aulae othomanicae”, operă de răsunet european, „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor”, în care demonstrează romanitatea poporului român, unitatea de origine și de limbă, continuitatea lui pe terit. vechii Dacii) cu o influență determinantă asupra formării concepțiilor istorice și filologice despre trecutul poporului român, geografie („Descriptio Moldaviae”, însoțită de o remarcabilă hartă), orientalistică, muzicografie. Este unul dintre ctitorii beletristicii românești, prin „Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumea”, pe tema medievală a disputei dintre suflet și trup, și mai ales prin „Istoria ieroglifică”, roman cu cheie în care se îmbină satira savantă cu utilizarea umoristică a erudiției. Ca gînditor, sub influențe stoice, creștine și teozofice, C. a abordat probleme de fizică și metafizică, precum problema creației lumii, a timpului și a liberului arbitru („Icoana de nezugrăvit a științei sacrosante”), iar în etică a preconizat principiile unei vieți fără păcate și izbăvitoare („Divanul...”). A elaborat un manual de logică („Compendiul sistemului logicii generale”). Ca muzician profesionist, a compus melodii de tip oriental și a inventat primul sistem de notare pentru muzica turcească. 4. Antioh C. (1708-1744), scriitor iluminist și diplomat rus. Fiul lui C. (3). Unul dintre inițiatorii clasicismului în literatura rusă. Satire („Minții mele sau celor ce iubesc știința”), tratate filozofice („Scrisori despre cultură și om”), ode, fabule, epopeea „Petrida”.

CANTEMIR, un vitez mîrzac tătar din Bugeac, la finele sec. al XVI-lea, al cărui nume, celebru la moldoveni, este împrumutat în sec. următor de Cantimir Sărdarul (C-tin Cantemir Vvd., ca domn, tatăl lui Dimitrie Cantemir) fără să fie înrudit cu omonimul său; – pren. 1782 (B Cr 75); – fam. buc.

Cantemir Cîteva nume de răsunet ale istoriei naționale au început să se bucure, în secolul nostru, de o favoare deosebită, alături de Basarab, Dragoș, Bogdan, Mircea, Vlad etc., apărînd mai rar și Cantemir. Nume al unei cunoscute familii de boieri moldoveni, Cantemir a fost inițial atribuit ca supranume lui Constantin Serdarul, viitor domn al Moldovei între 1685-1693, după numele unui viteaz mîrzac tătar din Bugeac, de la sfîrșitul sec. 16. De origine turcică, Cantemir este un compus din kan „sînge” sau „fel, specie, rasă” și un foarte cunoscut nume pers. Temir sau Timur, purtat de un renumit han tătar din sec. 14 (temir „fier”). ☐ Figura cea mai ilustră, a familiei Cantemireștilor rămîne însă, fără îndoială, fiul lui Constantin, Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei și mare cărturar enciclopedist de faimă europeană. Tradiția familiei este continuată de Antioh, fiul lui Dimitrie, diplomat și scriitor.