CANTÁBIL, -Ă, cantabili, -e, adj. (Livr.) Care (se) poate cânta; melodios. – Din lat. cantabilis, it. cantabile.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. Care se poate cânta; care produce sunete placute auzului; melodios. /<lat. cantabilis, it. cantabile
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTÁBIL, -Ă adj. Melodios, expresiv, cu ritm moderat. [< it. cantabile].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTÁBIL, -Ă adj. melodios, expresiv; cu ritm moderat. (< it. cantabile, lat. cantabilis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CANTÁBIL adj. (MUZ.) melodios, muzical. (O structură ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cantábil adj. m., pl. cantábili; f. sg. cantábilă, pl. cantábile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cantábil, -ă adj. (lat. cantabilis). Care se poate cînta.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink