CANONIZÁ, canonizez, vb. I. Tranz. A așeza, a pune, a trece o persoană decedată în rândul sfinților. – Din fr. canoniser, lat. canonizare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CANONIZÁ ~éz tranz. rel. (persoane decedate) A trece în rândul sfinților; a ridica la rang de sfânt; a sfinți; a sanctifica; a sacraliza. /<fr. canoniser, lat. canonisare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CANONIZÁ vb. I. tr. A pune, a trece pe cineva decedat în rândul sfinților. [< fr. canoniser, cf. lat. canonizare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CANONIZÁ vb. tr. 1. a trece pe cineva în rândul sfinților. 2. a institui ca regulă, a considera sacru. (<fr. canoniser, lat. canonizare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CANONIZÁ, canonizez, vb. I. Tranz. A așeza, a pune, a trece o persoană decedată în rândul sfinților. – Fr. canoniser (lat. lit. canonizare).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CANONIZÁ vb. v. sfinți.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

canonizá vb., ind. prez. 1 sg. canonizéz, 3 sg. și pl. canonizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*canonizéz v. tr. (lat. canonízo, -áre, d. vgr. kanonízo). Pun în număru sfinților.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink