CANIBÁLIC, -Ă, canibalici, -ce, adj. De canibal. – Canibal + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CANIBÁLIC ~că (~ci, ~ce) Care este caracteristic canibalului; de canibal; antropofag. /canibal + suf. ~ic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CANIBÁLIC, -Ă adj. Antropofag; de canibal. [Cf. it. cannibalesco].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CANIBÁLIC, -Ă adj. de canibal. (< fr. cannibalique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CANIBÁLIC, -Ă, canibalici, -ce, adj. De canibal. – Din canibal + suf. -ic.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

canibálic adj. m., pl. canibálici; f. sg. canibálică, pl. canibálice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*canibálic, -ă adj. (d. canibal. Cp. cu animalic, vandalic). De canibal. Fig. De om feroce. Adv. Ca canibaliĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink