CANÍȘ s. m. Specie de câini cu părul creț. – Din fr. caniche.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CANÍȘ m. 1) Rasă de câini cu părul creț, folosită mai ales la vânătoarea pe baltă. 2) Câine din această rasă. /<fr. caniche
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CANÍȘ s.m. Specie de câini cu părul creț. V. pudel. [< fr. caniche].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CANÍȘ s. m. câine de agrement cu părul creț, cu aspect frumos. (< fr. caniche)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
caníș s. m., pl. caníși
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CANICHE (cuv. fr.) [caniș] subst. Rasă de cîini de origine africană cu blana buclată sau franjurată formînd suvițe răsucite (șnur), de culoare neagră, albă, maro, portocalie, argintie. Au urechi lungi ce atîrnă peste obraji. Există trei varietăți, deosebite numai prin talie: c. mare (45-55 cm), c. mijlociu (35-45 cm) și c. pitic (maximum 35 cm).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink