caneforă sf [At: DN³ / Pl: ~re / E: fr canéphore] 1 (Ant) Tânără femeie care purta pe cap un coș plin cu cele necesare sacrificiilor religioase. 2 Statuie reprezentând o astfel de femeie.

*CANEFORĂ (pl. -re) sf. 1 🏛 Fată greacă care purta pe cap un coș cu fructe sau obiecte spre a fi oferite ca jertfă ¶ 2 💒 ⛏ Sculptură înfățișînd pe o astfel de fată (🖼 805) [fr. < gr.].

CANEFORĂ s.f. (Ant.) Tînără femeie care poartă pe cap un coș plin cu cele necesare sacrificiilor religioase. ♦ Statuie reprezentînd o asemenea femeie. [< fr. canéphore, cf. gr. kaneon – coș, phoros – purtător].

CANEFORĂ s. f. (ant.) 1. tânără femeie care purta pe cap un coș plin cu cele necesare sacrificiilor religioase. 2. statuie reprezentând o asemenea femeie. (< fr. canéphore)

caneforă f. fecioară greacă care purta pe cap coșulețe cu jertfe pentru sărbători: vin mândre canefore (NAUM).

*canefóră f., pl. e (lat. canéphora, d. vgr. kanephóros, d. káneon, coș, și phéro, port). Fată care, la anumite sărbătorĭ greceștĭ, purta un coș cu lucrurĭ p. sacrificiŭ. Statuă care reprezentă asemenea fată.

caneforă s. f., g.-d. art. caneforei; pl. canefore

caneforă s. f., g.-d. art. caneforei; pl. canefore

caneforă s. f., g.-d. art. caneforei; pl. canefore