8 intrări
- Amelanchier canadensis
- Cercis canadensis
- Elodea canadensis
- Sanguisorba canadensis
- Shepherdia canadensis
- Solidago canadensis
- Tsuga canadensis
- Verbena canadensis
8 definiții
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Amelanchier canadensis (L.) Medikus (syn. A. oblongifolia Roem.). Specie care înflorește la mijlocul primăverii. Flori albe, în raceme. Frunze lung-ovate, pînă la 8 cm lungime, cu vîrf ascuțit și baza rotunjită, toamna colorit stacojiu-strălucitor. Deseori arbust. Fructe purpurii-închis, comestibile.
Cercis canadensis L. Specie ce înflorește vara. Flori mici, roz-deschis, dispuse cîte 6-8 în fascicule. Arbore, 10-12 m înălțime, lujeri subțiri, verzui, muguri roșii. Frunze scurt-acuminate, 8-14 cm lungime, pe partea inferioară, Ia intersecția nervurilor cu peri. Fructe, păstăi membranoase, lanceolate, plane.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Elodea canadensis Michx. (syn. Anacharis canadensis Planch.). Plantă acvatică, submersă, rezistentă. Tulpini subțiri ce poartă frunze mici, 3-4, în verticil său opuse, liniare, puțin dentate. Pentru acvarii reci sau semi-calde.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sanguisorba canadensis L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori albe (4 stamine mai lungi decît caliciul), dispuse în spice pînă la 15 cm lungime. Frunze radicale cu pînă la 15 foliole, ovat-lunguiețe, puțin cordiforme, serate. Plantă pînă la 2 m înălțime, tulpină ramificată, perenă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Shepherdia canadensis (L.) Nutt. Specie care înflorește primăvara. Fructe galbene-roșietiece. Frunze ovate cu vîrf bont, pe partea inferioară argintii și pubescente, pe cea superioară verzi și la început pubescente. Arbust pînă la 3 m înălțime, cu lujeri castanii, îndepărtați.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Solidago canadensis L., « Sînziană de grădină ». Specie care înflorește vara. Flori galbene (cele radiale ligulate, pînă la 15, cele centrale tubulare), în capitule mici, grupate într-o paniculă piramidală. Foliolele involucrului liniare, așezate imbricat. Frunze întregi, liniar-lanceolate, rugoase, prelung-ascuțite, dentate, peri scurți și rigizi. Plantă perenă, erbacee, tulpină aspru-păroasă, erecta, pînă la 1,20 m înălțime. Fructe, achene.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tsuga canadensis Carr. Specie cu flori unisexuat-monoice, cele femele verzi, iar cele mascule galbene. Conuri, cca 1,5 cm lungime, ovoide, mai întîi erecte apoi pendente, cu cîțiva solzi, peduncul scurt. Frunze aciculare, ace turtite, dispuse altern, pectinat, pînă la 1,5 cm lungime și la 2 mm lățime, mărunt-serate, pe partea superioară verzi-închis cu două dungi albe, pe partea inferioară scurt-pețiolate. Arbore piramidal, pînă la 35 m înălțime. Semințe maro-închis, concrescute cu aripa. Specie rezistentă la ger, temperament de umbră, preferă soluri reavene, afinate.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Verbena canadensis (L.) Britt. (syn. V. aubletia Jacq.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori numeroase, purpurii sau liliachii-deschis (caliciul păros, în formă de tub dințat, însoțit de o bractee cilindrică sau liniară, mai scurtă sau egală cu sepalele, corolă cu diametrul pînă la 2 cm, limbul cu un inel de peri albi la gît, 5 lobi inegali), dispuse în spice dense, umbeliforme. Frunze opuse, ovate sau ovat-oblonge, penat-fidate, lobii inegal dințați, pînă la 7 cm lungime, îngustîndu-se în pețiol. Plantă erbacee, în cultură anuală, pînă la 0,45 m înălțime, tulpină ramificată de la bază, erectă, ramurile patrunghiulare.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni