8 definiții pentru „calemgiu”   declinări

CALEMGÍU, calemgii, s. m. (Înv.) Funcționar de cancelarie; copist. – Din tc. kalemcı.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CALEMGÍU, calemgii, s. m. (Înv.) Funcționar de cancelarie; copist. – Din tc. kalemcı.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

calemgíu (înv.) s. m., art. calemgíul; pl. calemgíi, art. calemgíii (-gi-ii)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CALEMGÍU, calemgii, s. m. (Înv.) Funcționar de cancelarie; copist. – Tc. kalemcı.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CALEMGÍU, calemgii, s. m. (Învechit și arhaizant) Funcționar de cancelarie; copist, pisar. Acum Nu mai vrea să doarmă cu frații mai mici de cînd e calemgiu la Visterie. CAMIL PETRESCU, O. 186. Calemgiii... purtau ișlic mic. GHICA, S. 500. Palatul era plin de boieri și de calemgii de tot felul. FILIMON, C. 57.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

calemgíu s. m., art. calemgíul; pl. calemgíi, art. calemgíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

calemgiu m. scriitor la calemul Divanului, logofăt de vistierie: dieci de vistierie și calemgii GHICA. [Turc. KALEMDJI].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

calemgíŭ m. (turc. kalemği). Vechĭ. Scriitor, copist, logofăt (la calemu Divanuluĭ). V. divictar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink