CALCÁR, calcare, s. n. Rocă sedimentară sau biogenă alcătuită din carbonat de calciu, de culoare albă, cenușie, roșie, neagră etc.; piatră-de-var. [Acc. și: cálcar] – Din lat. calcarius, fr. calcaire.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
viorelgrosu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CALCÁR ~e n. Rocă sedimentară de diferite culori, formată din carbonat de calciu, având diverse întrebuințări, mai ales ca material de construcții; piatră-de-var. [Acc. și cálcar] /<lat. calcarius, fr. calcaire
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CALCÁR s.n. Rocă sedimentară, formată din carbonat de calciu; piatră de var. [Pl. -re, -ruri. / cf. it. calcare, fr. calcaire, lat. calcarius].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CALCÁR/CÁLCAR s. n. rocă sedimentară de precipitație sau organogenă, din carbonat de calciu; piatră-de-var. (< fr. calcaire, lat. calcarius)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CALCÁR, calcare, s. n. Rocă sedimentară sau biogenă formată din carbonat de calciu; (pop.) piatră-de-var. [Acc. și: cálcar] – Fr. calcaire (lat. lit. calcarius).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cálcar s. n., pl. cálcare
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
nsho_ci
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CALCÁR s. (GEOL.) piatră-de-var, (reg.) babiță.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
calcár/cálcar s. n., pl. calcáre/cálcare
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*calcár n., pl. urĭ (fr. calcaire, d. lat. calcárius, de calce, calx, calce). Calcită. Adj. Calcaros, văros: peatră [!] calcară.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
calcar, (engl.= limestone, calcareous rock) rocă sedimentară poligenetică, alcătuită preponderent din calcit și/sau aragonit. După modul de formare se disting: 1. c. de precipitație din domeniul marin care cuprind roci omogene fin granulare (→ micrite) și c. alochemice, formate din corpusculi carbonatici (→ intraclaste, → pelete, → oolite), cimentate prin micrit sau sparit; c. de precipitație din domeniul continental reprezentate prin → sintere, → travertine, → caliche, → speleotheme; 2. c. biogene (organogene), care cuprind roci carbonatice alcătuite preponderent sau exclusiv din fragmente sau testuri și schelete întregi de org. solitare (ex. foraminifere, gastropode în c. bioacumulate) și org. coloniale (ex. corali, alge, briozoare în c. bioconstruite); 3. c. clastice (mecanice), care cuprind roci carbonatice formate din mai mult de 50% fragmente calcaroase de diverse categorii granulometrice și variate naturi genetice, provenite prin acumulare mecanică și legate prin intermediul unui liant: ex. calcirudit, calcisiltit, calcilutit. C. sunt roci foarte răspândite în scoarța terestră apărând în zone de plat. și de orogen, în formațiuni sedimentare de diferite vârste (Precamb.–Cuat.). În România se întâlnesc în cadrul a numeroase plat. carbonatice din C. Orient. (Hăghimaș–Rarău), în Mții Apus. (platoul Vașcău), Dobr. N și C. etc.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink