CALÁ, calez, vb. I. Tranz. A imobiliza intenționat un organ sau o piesă de mașină înainte ca aceasta să intre în funcțiune. 2. A fixa orizontal, cu ajutorul nivelei, suportul unui aparat topografic de vizare. – Din fr. caler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de viorelgrosu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CALÁ ~éz tranz. 1) (vehicule sau roțile lor) A imobiliza, cu ajutorul unei cale. 2) (piese mecanice) A pune în poziție fixă. /<fr. caler
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁLA s.f. Golf mic format prin înecarea ravenelor sau a văilor torențiale, dar mai ales a dolinelor. [< sp. cala].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CALÁ vb. I. tr., refl. 1. A potrivi; a (se) imobiliza (o piesă, un organ de mașină). 2. A așeza la orizontală suportul unui aparat topografic de vizare. [< fr. caler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CALÁ vb. tr. 1. a imobiliza o piesă, un organ de mașină înainte ca acesta să intre în funcțiune. 2. a așeza la orizontală suportul unui aparat topografic de vizare. (< fr. caler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CALÁ, calez, vb. I. Tranz. A fixa un organ sau o piesă de mașină, după un model dat. – Fr. caler.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CALÁ vb. (TOP., TEHN.) a orizontaliza. (~ un aparat topografic de vizare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

calá vb., ind. prez. 1 sg. caléz, 3 sg. și pl. caleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cála s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink