cafeluță sf [At: N. REV. R. I, 37 / Pl: ~țe / E: cafea + -(el)uță] 1-2 (Fam; șhp) Cafea (3) (mică). 3 (Bot; reg; lpl) Niprală (1) (Lupinus albus). 4 (Bot; reg; lpl) Floarea petcului (Lupinus angustifolius). 5 (Bot; reg; lpl) Plantă ornamentală leguminoasă (Lupinus hirsutus). 6 (Bot; reg; lpl) Niprală (2) (Lupinus luteus). 7 (Reg; lpl) Plantă ornamentală din familia leguminoase Si: bob, cafea (8), floarea petcului (Lupinus polyphyllus). 8 (Reg; lpl) Plantă ornamentală erbacee din familia leguminoaselor cu flori mari albe, cu pete albastre, dispuse în formă de spic (Lupinus varius) Si: cafea (9).

CAFELUȚĂ, cafeluțe, s. f. 1. Diminutiv al lui cafea (2). A băut o cafeluță. 2. (În forma de pl. cafeluțe) Numele a două varietăți de plante erbacee din familia leguminoaselor: a) plantă cu tulpina cilindrică ramificată, cu flori albe sau albăstrii, cultivată pentru nutreț (Lupinus albus); b) plantă ornamentală cu flori mari albe cu pete albastre, dispuse în formă de spic alungit (Lupinus varius).

CAFELUȚĂ, cafeluțe, s. f. 1. Diminutiv al lui cafea (2). 2. (La pl.) Numele a două varietăți de plante erbacee din familia leguminoaselor: a) plantă cu tulpina cilindrică ramificată, cu flori albe sau albăstrii, cultivată pentru nutreț (Lupinus albus); b) plantă ornamentală cu flori mari, albe, cu pete albastre, dispuse în formă de spic (Lupinus varius).

CAFELUȚĂ ~e f. (diminutiv de la cafea) Specie de plante erbacee, din familia leguminoaselor, cu flori dispuse în vârful tulpinii, cultivate pentru nutreț, iar unele varietăți fiind folosite ca plante ornamentale. /cafea + suf. ~eluță

cafelúță f., pl. e Fam. Cafea mică (conținutu uneĭ ceștĭ): aș bea o cafeluță.

cafeluță s. f., g.-d. art. cafeluței; pl. cafeluțe

cafeluță s. f., g.-d. art. cafeluței; pl. cafeluțe

cafeluță s. f., g.-d. art. cafeluței; pl. cafeluțe

CAFELUȚE s. pl. (BOT.; Lupinus albus și varius) lupin, (reg.) cafea.

CAFELUȚE s. pl. (BOT.; Lupinus albus și varius) (reg.) cafea.

LUPINUS L., CAFELUȚĂ, fam. Leguminosae. Gen originar din America, cca 100 specii, vivace, anuale, erbacee sau semilemnoase, tufe dese cu tulpini erecte. Flori hermafrodite pe tip 5 (10 stamine diadelfe), dispuse în raceme. Frunze digitate, cele caulinare lung-pețiolate. Fruct, păstaie bivalvulară (Pl. 47, fig. 276).