16 definiții pentru cadmiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CADMIU s. n. Metal moale, alb-argintiu, asemănător cu zincul, folosit, sub formă de aliaje, în medicină, în tehnică etc. – Din fr. cadmium.

CADMIU s. n. Metal moale, alb-argintiu, asemănător cu zincul, folosit, sub formă de aliaje, în medicină, în tehnică etc. – Din fr. cadmium.

cadmiu sm [At: MACAROVICI, CH. 391 / V: ~um / E: fr cadmium] Metal moale, alb-argintiu, asemănător cu zincul, folosit sub formă de aliaje în medicină, în tehnică etc.

CADMIU s. n. Metal moale, alb-lucitor, asemănător cu zincul; se întrebuințează, sub formă de aliaje, în medicină, în tehnică etc.

CADMIU s. n. Metal moale, alb-lucitor, asemănător cu zincul; se întrebuințează, sub formă de aliaje, în medicină, în tehnică etc. [Pr.: -mi-u] – Fr. cadmium.

CADMIU s.n. Metal moale, de culoare albă-argintie, care se aseamănă cu zincul. [Pron. -miu, var. cadmium s.n. / < fr. cadmium].

CADMIU s. n. metal moale, alb-argintiu, asemănător cu zincul. (< fr. cadmium)

CADMIU n. Metal moale de culoare alb-argintie, folosit, mai ales, pentru obținerea unor aliaje. [Sil. cad-miu] /<fr. cadmium

*cádmiŭ n., (d. cadmie). Chim. Un metal alb bivalent, moale, maleabil și foarte ductil. E analog cositoruluĭ, se topește la 315° și ferbe la 770° dînd niște vaporĭ veninoșĭ. Sulfura luĭ (CdS) e galbenă și se întrebuințează în pictură. Descoperit de Stromeyer și Hermann la 1818.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cadmiu [miu pron. mĭu] s. n., art. cadmiul; simb. Cd

cadmiu [miu pron. mĭu] s. n., art. cadmiul; simb. Cd

cadmiu s. n. [-miu pron. -miu], art. cadmiul; simb. Cd

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CADMIU (< fr. {i}) s. n. Element chimic (Cd; nr. at. 48; m. at. 112,41, p. t. 321°C, p. f. 768°C); metal alb-argintiu. Se găsește în natură sub formă de combinații în minereuri de zinc. Funcționează în combinații în starea de valență 2. Este folosit la obținerea aliajelor cu punct de topire scăzut și rezistente față de agenții de coroziune, ca absorbant de neutroni în reactoarele nucleare etc.; sulfura și oxidul de c. sînt întrebuințate la preparea culorilor fine și a smalțurilor. A fost descoperit de chimistul german Fr. Strohmeyer în 1817.

Cd, simbol chimic pentru cadmiu.

Intrare: cadmiu
  • pronunție: -mĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cadmiu
  • cadmiul
  • cadmiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cadmiu
  • cadmiului
plural
vocativ singular
plural
Cd simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Cd
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cadmium
  • cadmiumul
  • cadmiumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cadmium
  • cadmiumului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cadmiusubstantiv neutru

  • 1. Metal moale, alb-argintiu, asemănător cu zincul, folosit, sub formă de aliaje, în medicină, în tehnică etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • comentariu simbol Cd DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.