CÁBULĂ, cabule, s. f. (Rar) Superstiție de jucător (de cărți). – Din tc. kabul.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de viorelgrosu | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁBULĂ, cabule, s. f. (Rar) Superstiție de jucător (de cărți). – Tc. kabul.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cábulă (superstiție) s. f., g.-d. art. cábulei; pl. cábule
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cábulă f., pl. e (d. cabul). Munt. Pop. Superstițiune la lucrurĭ micĭ: are cabulă că pĭerde la joc cînd vorbeștĭ cu el.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink