CABALIN, -Ă, cabalini, -e, s. f., adj. 1. S. f. (La pl.) Familie de animale domestice din care face parte calul; (și la sg.) animal din această familie. 2. Adj. Care aparține cailor, privitor la cai; cavalin. Rasă cabalină. – Din lat. caballinus.

cabalin, ~ă [At: DEX² / Pl: ~i, ~e / E: lat caballinus] 1 sn Denumire generică dată cailor. 2 a Specific cailor Si: cavalin. 3 a Care provine de la cai Si: cavalin. 4 a Privitor la cai Si: cavalin.

CABALIN, -Ă, cabalini, -e, s. f., adj. 1. S. f. Denumire științifică generică dată cailor. 2. Adj. Care aparține cailor, privitor la cai; cavalin. Rasă cabalină. – Din lat. caballinus.

CABALINE s. f. pl. Numele științific al familiei de mamifere din care face parte calul.

CABALINĂ, cabaline, s. f. (La pl.) Familie de animale din clasa mamiferelor, avînd ca tip calul; (și la sg.) animal care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Rasă cabalină. – Lat. lit. caballinus.

CABALIN, -Ă adj. Referitor la cal. // s.f.pl. Familie de mamifere din care face parte calul; (la sg.) animal din această familie. [După fr. chevalin < lat. caballus – cal].

CABALIN, -Ă I. adj. referitor la cal. II. s. f. pl. familie de mamifere: caii. (< lat. caballinus)

CABALIN ~ă (~i, ~e) Care ține de cai; propriu cailor. Rasă ~ă. /<lat. caballinus

CABALINĂ ~e f. 1) la pl. Familie de mamifere de talie mare, domestice (reprezentant: calul). 2) Animal din această familie. /<lat. caballinus

*cabalín, -ă adj. (lat. caballínus, d. caballus, cal). Relativ la caĭ, de cal, căĭesc: rasa cabalină. – Și cavalin (după it. cavallino).

cabalin adj. m., pl. cabalini; f. cabalină, pl. cabaline

cabalină s. f., g.-d. art. cabalinei; pl. cabaline

cabalin adj. m., pl. cabalini; f. cabalină, pl. cabaline

cabalină s. f., g.-d. art. cabalinei; pl. cabaline

cabalin adj. m., pl. cabalini; f. sg. cabalină, pl. cabaline

CABALIN adj. (ZOOL.) cavalin. (Rasă ~.)

CABALINĂ s. v. cal.

CABALIN adj. (ZOOL.) cavalin. (Rasă ~.)

CABALINĂ s. (ZOOL.) cal, (pop. și depr.) mărțînă.