CĂTÚR, cături, s. m. (Reg.) Arbore tânăr. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂTÚR, cături, s. m. (Reg.) Arbore tânăr.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cătúr s. m., pl. cătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cătúr m. (sîrb. kótur, vlăstar, de unde și cotor. Bern. 1, 591). Hațeg. Trunchĭ retezat rămas la pămînt (de unde, de cele maĭ multe orĭ, răsar vlăstare și se formează tufiș). Mold. Tufiș rătund: sare un ĭepure din cătur.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink