3 definiții pentru cărunța, cărunțare   ▷ conjugări / declinări

CĂRUNȚÁ vb. I. v. încărunți.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cărunțá (= cărunți) vb., ind. prez. pers. 1 sg. cărunțez
Sursa: DMLR (1981) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

CĂRUNȚÁRE, cărunțări, s. f. v. CĂRUNȚA. – [DMLR]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink